E pe dracu, că nu e nimic, e doar românism accentuat de cel mai jegos nivel! Am văzut aseară, la Rapid-CFR Cluj 3-2, când, la 0-2 și WC-urile necurățate din Giulești îi strigau demisia ”Moțului”. Imediat cu venirea pauzei, legătura a fost dată la ”probabil cel mai împuțit talk-show zilnic din România”, acolo unde băieții lucrau intens la titluri care mai de care mai apocaliptice la adresa Rapidului, dar mai ales a lui Ioan Ovidiu Sabău.
”Rapid, căclcată de tren”, ”CFR șterge pe jos cu Rapidul”, ”Sabău, pe cracă”, ”Valea, Moțule”, erau doar câteva dintre trimiterile editorilor de la digi. De parcă asta nu era de ajuns, ”Gregoarii” din studio dădeau și ei în Rapid precum Froch în Bute!
Revenind la ”spiritul giuleștean”, acesta s-a mai rărit odată cu începutul reprizei secunde, și bine a făcut, întrucât fără ”uscăturile” din tribune, echipa lui Sabău a renăscut. Acuma nu știm sigura dacă au renăscut ăștia sau au murit ”frănarii”, însă cert este că minunea s-a produs, Rapidul revenind de la 0-2 la un 3-2 care l-ar face invidios și pe ”Magiun” Marin Barbu.
Mulți sunt tentați să atace acum Giuleștiul pentru lașitatea și spiritul de loseri de care au dat dovadă cei din tribune. Da, e adevărat, a fost ceva jenant pentru fanii giuletenii ceea ce au făcut. Ei, care sunt singuri împotriva tuturor, au lăsat echipa singură într-un moment mai mult decât delicat. Cu toate acestea, ”efectul de luzăr” nu este unul specific doar Giuleștiului.
Să nu uităm că oriunde privim pe stadioanele patriei, la bine, galeria e cu tine, iar la greu, te înjură pân' la ultimul membru al familiei. De-a lungul timpului, am văzut asta la București, Cluj, Timișoara, Craiova sau orice oraș în care mai apar și perioade dificile pentru echipă. Poate că Timișoara a încurajat odată echipa la 1-8, însă acela a fost un caz unic, ei știind bine că Poli era atunci o echipă mai mult de retrogradare, decât de cupe europene. Imediat după ce Poli a urcat, pretențiile au crescut și ele, iar orice pas greșit era contestat acid. La fel s-a petrecut și la Cluj, acolo unde CFR-ul venit din C în A a fost aplaudat, iar cel cu pretenții din ultimii ani a fost adesea contestat.
Așadar, haideți să nu mai pozăm în ”suporteri” marcați de definiția ”Alături de echipă și la bine, DAR MAI ALES LA GREU” pentru că nu suntem! Noi suntem doar o nație obișnuită cu binele, cu mierea și laptele gratis! Imediat ce ne vedem nevoiți la a face un sacrificiu, întoarcem spatele și ne retragem în carapacea care ne-a caracterizat de-a lungul istoriei.
Despre noi 
