Nu mi-am propus niciodată, cu excepția situaților penibile, să aduc în prim-plan, oameni precum Iancu, Becali, Borcea sau alți paraziți de acest gen din fotbalul românesc. În ciuda acestui lucru, iată că sunt momente în care astfel de indivizi merită mici ”remind-uri”.De exemplu, măria sa, sau, în acest caz, ”greutatea sa”, Marian Iancu, sare ca ars după egalul chinuit scos de Poli ieri și strigă peste tot în gura mare că l-au furat arbitrii, că vrea scuze publice, că Steaua, ”acest club de rahat” l-a furat la el acasă.
Să le luăm pe rând:
Arbitrajul. Faza pe care fostul ”detinut” o reclama este cea în care Curtean este busculat in careu de către Iliev. Interesant este ca fostul gazist nu pare atât de sigur de fault, declarând că, printre altele, stelistul a atins și mingea. Așadar, de unde naiba atâta înverșunare pe marele patron ? Să fie oare milioanele din Ligă atât de prețioase pentru individ, sau e doar o paranoia de moment ?
Scuzele. Dacă nenea Iancu dorește, îi aduc 100 de meciuri în care arbitrii au făcut ”jafuri” adevărate, și nu simple interpretări, precum cea de ieri. În toate aceste meciuri, nimeni nu s-a prezentat cu scuze.
Steaua, club de rahat. De rahat, de marmelaă, de cacao, sau de vanilie, acest club se situează, din punct de vedere al palmaresului (înainte dau dupa ”89) undeva cu ani lumină în fața acestei Poli sau FC Timișoara. Apropo de rahat, să nu uităm balega din care s-a născut Poli: Fulgerul Bragadiru-AEK București-Poli AEK Timișoara-Poli. Pentru mai multe detalii, vă stă la dispoziție Toni Doboș.
Așadar, dragă domnule Iancu, lasați-i pe alți mai curați să vorbească de cuvinte care nu se potrivesc sferei dumneavoastră de activitate. Haide Poli!
sursa foto
Despre noi 
