România de două parale!

De cât timp are nevoie Mircea Sandu să-și dea seama că Răzvan Lucescu nu are față de națională? Până când trebuie să mai suportăm umilințe? Întotdeauna căutăm scuze, și culmea întotdeauna le găsim. Nici nu trebuie să mă gândesc ca să pot arunca cu câteva motive, gen „N-am avut șansă! Ne-a ocolit norocul! Am ratat mult!” - bla bla... Neinteresant. Luăm bătaie pe bandă rulantă, dar de schimbat nu se schimbă nimic. Ce naibă caută Florescu ălă în loc... Stați să reformulez! Ce naibă caută Florescu ălă în primul 11 al României? Știi că ai nevoie de victorie, dar tu te aperi!? Ce tactică e asta? Nu știu prin ce minune a reușit Marica să dea golul ălă, foarte frumos ce-i drept. Cât mai poate ține norocul cu Răzvan? Nu mă refer la rezultate, că nu am cum, mă refer la norocul pe care îl găsește pe banca României de atâta vreme!

Da, știu că e ușor să aruncăm cu pietre și ne pricipem foarte bine și la asta, că deh, suntem români. Răzvan a demonstrat că nu e un antrenor rău, dar nu e de națională. O fi bun la o echipă de club, Brașov la Rapid, dar nu la națională. Uite așa mai digerăm o înfrângere, uităm și o luăm de la capăt.

Suntem tari de tot! După 4 meciuri, am reușit două puncte. De locul din clasamentul grupei, nu mai zic nimic. Urmează derby-ul cu Luxemburg. Cât de bun ne-ar fi un egal... facem și noi 3 puncte.