"Este o ruşine, cel mai slab joc al Stelei de cînd am revenit la echipă", este o declaratie a unui antrenor depasit de situatie, depasit de orice idee de joc, de orice barbatie si, mai ales, a unui antrenor depasit de orice legatura cu aceasta meserie. Cred ca nu mai are rost se recapitulez toate momentele in care „antrenorul Laca” a dat dovada de slabiciunile enumerate anterior.Acum, asemenea unui amnezic, Lacatus vine si ne spune ca meciul de la Bistrita este o rusine, ca Steaua a practicat cel mai slab joc de la venirea lui la echipa, ca a fost un accident ca nu stiu ce, ma rog, toata acea abureala pe care toti antrenorii de 2 lei o scot in evidenta in momentele grele. Ei bine, Marius uita de recentele evolutii jenante pe care echipa le-a avut sub comanda lui. Este destul sa privim meciul cu Pandurii, unul „de puscarie” cum ar zice mitica, chinul cu retrogradata Sportul din Cupa, esecul din „groapa” care i-a dat aripi unei echipe Dinamo aproapa moarta, cele 75 de minute din meciul cu Napoli sau evolutia fricoasa din Olanda contra „marelui” Utrecht. „Realizarea” lui Lacatus: 4-1 cu Sportul, 4-1 reusit si de amaratii de la Targu Mures. Astea sunt doar „succesele” din mandatul III a lui Lacatus in Ghencea. Daca mai puneam si bilantul primelor doua, as fi necesitat mult mai mult timp si spatiu.
Asadar, Marius Lacatus, simbolul Stelei CA FOTBALIST, continua sa fie un visator si sa creada in calitatiile sale ca antrenor, calitati care, din pacate pentru el si pentru club, nu exista. Daca nu se va lasa acum, risca sa ajunga in categoria antrenorilor romani expirati, precum Stoichita, Florin Marin, Ion Marin si toti ceilalti atarnatori care stau la un club mai putine saptamani decat sta o cloca pe oua.
Despre noi 
