The Curious Case of Jan Vertonghen!

Prietenii de la gsp o strigă în gura mare, ori de câte ori au ocazia, că ”Nouă de pasă de sport. Poate prea mult”, adică, în traducere mareanică, lor le pasă de fotbal, baschet, rugby, tenis, ping-pong, cricket, ski jumping și alte mișcări sportive, în exces. Ei bine, dacă lor le pasă, înseamnă că eu tocmai mi-am dat viața pentru sport, pentru jurnalismul sportiv, pentru profesionismul din jurnalismul sportiv și pentru ortografia jurnalismului sportiv. Acum, vă rog să nu schimbați canalul pentru că nu am scris o carte și nici nu mi-am vândut un rinichi pentru construcția unei biblioteci în satul natal pentru ca tinerii să pună dracului mâna pe o carte, știți voi, vechile, formulări de lemn, ci am făcut un lucru mic pentru om, dar mare pentru meseria de jurnalist: am găsit h-ul (hașul) din Vertonghen! Și nu l-am găsit oricum, ci în următoarele stări de agregare: ”haș lipsă” și ”haș aiurea”.

Descoperirea mea este echivalentă cu cea a ăluia care, spunea moșu', ”a pus coada la prună”. Pentru că nici Pleșu n-a prea înțeles ce am scris, voi explica step by step. Ce-ar fi să fac un livetext, știți voi, unul dinăla pe care îl fac băieții la toate meciurile, și pe care nu-l urmărește nimeni. Da' chiar, cum naiba să urmărești un livetext la un meci când tu ai canalul TV, HD, 3D și toate cele chiar sub peștele din living ? Cu riscul de mă boteza ”nimeni”, eu am urmărit un astfel de livetext în presa online din România și iată ce am descoperit.

Așadar, știți cu toții, mare meci mare, România, recent altoită de Olanda lui van Gaal, dădea, ei zic piept, eu, spate, cu una dintre cele mai valoroase naționale ale planetei: Belgia. Totul era pregătit, stadion nou, gol, frig afară, voci orgasmice la antenă și, logic, așteptam să vedem echipele de start. Și le vedem. Prima dată ne uităm în GSP. România începea cu Tătărușanu, Chiricheș, bla, bla, bla, nbla iar Belgia cu Mignolet - Gillet, Van Buyten, Kompany, Veronghen - Witsel, de Bruyne - Defour, Fellaini, Mertens - Benteke. Cum ? Mai derulăm odată... Mignolet - Gillet, Van Buyten, Kompany, Veronghen ?! 

Urmărind săptămânal Premier League eram cu toții siguri că pe jucătorul lui Tottenham îl cheamă Vertonghen, fapt pentru care aruncăm un ochi în ograda concurenței, de la ProSport, și vedem așa:
Mignolet - Gillet, Van Buyten, Kompany, Verthongen ?! Eh, așa mai ieși din casă, eram tentați să spunem, având t-ul,  numai că, teroare, deși mutaseră h-ul, băieții îl băgaseră altundeva decât în locul unde acesta se simțea cel mai bine.

Acestea fiind spuse, livetextele o iau din loc cu Veronghen/Verthongen, dar cu Vertonghen ”rezervă”. După 5 minute, BOOM! Prosportul, probabil aruncând ochii pe twitter, vede răscoala la adresa erorii și hop, reintră în ortografie corectă. Dincolo, la gsp, se bagă un ”t-ul”, însă h-ul este mutat din locul corect: Verthongen. Too bad so sad.


Minutele trec, Belgia conduce, Romania revine, Torje îl înfurie de mama focului pe Marica, noi câștigăm  prim-planurile cu Vertonghen curg râuri-râuri, însă tot degeaba, el e tot Verthongen. H-ul e la mama dracului.

După minute, trec ore, zeci de ore, zile, ieri a fost joi, azi e vineri, Vertonghen tot lipsă e din cronici. Ca un impertinent ce sunt, îmi fac loc printre țâțe, silicoane, cocalari și buci în Libertatea, să văd dacă nu cumva ei sunt mai breji, dar de unde, aceeași Mărie. Interesant este că proștii, deși aveau poza mare cu VERTONGHEN, tot nu realizează boacăna. Apoi, intru, rând pe rând la A1.ro, RomâniaLiberă, degeaba, totul era eronat.

Așadar, iată cum 90% din presa din România, fie ea de sport sau nu, ratează un ”h” așa cum Marean ratează un ”care este”. Poate îmi ziceți că nu e ceva semnificativ, însă dacă mergi la un examen, să zicem de engleză, și în loc de ”which” pui ”wich”, ai făcut rahatul praf, cum se spune pe românește.   Oare ce se întâmpla dacă aveau de scris un  Jan Vennegoor of Hesselink, Sokratis Papastathopoulos, Lazaros Christodoulopoulos sau un Jussi Jääskeläinen ?

Un articol născut după o idee Călin Mateș, un nesimțit!

Poza, vopseau și pensula, DaninhoDj, un nesuferit!

foto: libertatea!